Sondajul INSCOP Research realizat la începutul lunii martie 2026 arată că 59,3% dintre respondenți susțin această o reformă administrativă, în timp ce 36,5% cred că reforma nu ar produce efecte pozitive.
Reforma administrativă este susținută în special de votanții PSD, PNL și USR, de persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani și de cei cu educație superioară. În schimb, scepticismul este mai ridicat în rândul votanților AUR, al tinerilor sub 30 de ani și al persoanelor cu educație primară.
Sondajul indică un sprijin similar și pentru scenarii mai ample de reorganizare administrativă. 60,8% dintre respondenți consideră că reforma administrativ-teritorială, inclusiv comasarea unor localități, ar putea îmbunătăți serviciile publice, în timp ce 35,1% cred contrariul, potrivit g4media.ro.
Totodată, 60,1% dintre români au o părere bună despre înființarea unor regiuni care să reunească mai multe județe, o variantă discutată frecvent în dezbaterea privind reorganizarea administrativă a statului.
Datele au fost colectate prin interviuri telefonice (CATI) pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
Tema reorganizării administrativ-teritoriale este discutată în România de mai mulți ani, în condițiile în care actuala structură administrativă datează din 1968. În Parlament există cel puțin o inițiativă legislativă care propune modificarea acestei structuri administrative.
Un proiect depus de deputatul USR Alin Apostol propune reorganizarea administrativ-teritorială a României prin consolidarea localităților și reorganizarea județelor pe baza celor opt regiuni de dezvoltare existente. Inițiativa prevede criterii minime de populație pentru unitățile administrativ-teritoriale, precum și crearea unei Comisii Naționale pentru Reorganizarea Teritorială care să elaboreze o strategie de reorganizare a statului.
Proiectul include și o reformă a administrației Capitalei, prin desființarea sectoarelor Bucureștiului și administrarea orașului de către o singură primărie, după modelul unor mari metropole europene. În locul sectoarelor ar urma să fie create districte teritoriale fără personalitate juridică, iar la nivel regional ar urma să fie constituită Zona Metropolitană București–Ilfov, coordonată de un Consiliu Metropolitan.
Susținătorii inițiativei afirmă că reforma ar reduce birocrația, ar crește eficiența administrativă și ar permite o dezvoltare mai coerentă a marilor regiuni urbane. Deocamdată însă, proiectul rămâne blocat în Parlament, în timp ce Republica Moldova a trecut treptat la reorganizare teritorială prin comasare de localități pentru a crește calitatea serviciilor.