Iranul avertizează România că punerea bazelor la dispoziția SUA echivalează cu participarea la agresiune și că va răspunde pe plan politic şi juridic dacă ţara ar permite Statelor Unite să utilizeze baze de pe teritoriul său pentru operaţiuni împotriva Iranului, transmite postul de televiune Iran International.
Astfel, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat că Teheranul îndeamnă statele să nu se implice în război.
„Dacă România îşi pune bazele la dispoziţia Statelor Unite, acest lucru ar echivala cu participarea la o agresiune militară împotriva Iranului”, a spus Baghaei într-o conferinţă de presă săptămânală.
El a adăugat că o astfel de acţiune ar fi inacceptabilă din perspectiva dreptului internaţional şi ar atrage responsabilitate internaţională pentru România.
Parlamentul a a luat act miercuri de scrisoarea preşedintelui Nicuşor Dan privind dislocarea temporară în România a unor echipamente şi forţe militare americane, decizie aprobată în CSAT.
Preşedintele Nicuşor Dan a subliniat că este vorba de avioane de realimentare, de echipamente de monitorizare şi de echipamente de comunicaţii satelitare, acestea din urmă în corelare cu scutul de la Deveselu, potrivit news.ro.
Avioanele din SUA continuă să vină în România. Luni, o a patra aeronavă a aterizat la Otopeni, în contextul războiului din Iran.
Şeful statului a explicat că este vorba despre echipament defensiv.
”Subliniez faptul că ele nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis. În termeni tehnici, se spune că ele sunt echipamente non-cinetice. (…) Ele vor fi dislocate în baza acordului de parteneriat între România şi Statele Unite şi este o colaborare a României cu Statele Unite similară în aceste zile cu o colaborare pe care alte ţări NATO o fac”, a precizat Nicuşor Dan.
Marius Lazurca, consilier al preşedintelui Nicuşor Dan pe probleme de siguranţă naţională, a afirmat că Statele Unite ale Americii nu au „cerut” României o bază militară, ci oferă mai multă siguranţă cetăţenilor români. „După părerea mea, e o eroare să plecăm de la premisa că România a devenit o ţintă după debutul acestui conflict (din Orientul Mijlociu – n.r.) sau că a devenit încă mai mult o ţintă în urma deciziei Parlamentului României”, spune Lazurca.