Președintele Nicușor Dan l-a anunțat astăzi, de la tribuna Cotroceniului drept propunere de premier pe Eugen Tomac, unul dintre consilierii săi.
Premierul desemnat, Eugen Tomac, are la dispoziție 10 zile pentru a solicita Parlamentului votul de încredere asupra programului și listei complete a miniștrilor.
”Îl desemnez pe Eugen Tomac pentru a forma guvernul din poziția de prim-ministru. De unde am pornit și unde suntem azi.
În mai 2025, românii au avut alegeri, au votat mai mult pozitiv decât negativ pentru că aveau două frici: că direcția pro-occidentală ar putea fi pusă în pericol și a doua economică, o cădere bruscă a economiei.
În iunie 2025, înțelegând mesajul românilor, patru partide au format o coaliție și și-au asumat guvernarea.
La un an după acestea, imaginea externă și încrederea sunt mult mai bune, precum și situația financiară. Numai că în timpul acestui proces au apărut tensiuni între partidele din coaliție, tensiuni care s-au amplificat, și am ajuns, din păcate, ca pentru mulți politicieni să prevaleze interesul de partid interesului național.
S-a ajuns să pară că o parte din societate este mai interesată de cum se termină aceste răfuieli politice decât care sunt politicile României, ca stat.”, a declarat Nicușor Dan.
La rândul său, Eugen Tomac, a a mulțumit pentru onoarea făcută și a promis că ca lupta pentru bunăstarea României. Având și proiecția unui guvern tehnic, nu politic.
Cine este Eugen Tomac
Eugen Tomac (45 de ani) este europarlamentar și președintele Partidului Mișcarea Populară (PMP). În prezent, se află în centrul atenției publice după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru al României. De profesie istoric, Tomac s-a născut în Ucraina (fostă pe atunci parte a URSS) și a deținut în trecut două mandate de deputat în Parlamentul României.
Ascensiunea sa politică este strâns legată de fostul președinte Traian Băsescu, sub egida căruia s-a fondat PMP, formațiune pe care o conduce și în prezent.
Preluarea definitivă a conducerii PMP de către Eugen Tomac s-a lăsat cu un scandal de proporții, fiind descrisă de adversari drept un „puci intern”.
După ce Tomac a demisionat în 2020 în urma eșecului PMP de a intra în Parlament, conducerea a fost preluată de Cristian Diaconescu. Ulterior, Tomac a orchestrat un congres extraordinar, cu cântec, în februarie 2022 pentru a reveni la șefia partidului. Acest pas a declanșat un război în instanțe care a durat ani de zile. Disputa pe semnături și legitimitate a vulnerabilizat masiv PMP, partidul fiind la un pas să fie blocat de la participarea în alianțe electorale din cauza litigiilor prelungite privind înscrierea oficială în Registrul Partidelor Politice, tranșate definitiv de Tribunalul București abia în vara anului 2025 în favoarea lui Tomac.
Deși s-a format politic sub aripa fostului președinte, relația dintre cei doi s-a răcit considerabil pe măsură ce Traian Băsescu (securist dovedit sub numele Petrov) a devenit o vulnerabilitate politică. Tomac nu a pregetat să îl „execute” pe „Petrov”.
Pentru a putea negocia supraviețuirea PMP și includerea partidului în structuri de alianță cu alte formațiuni reformiste de dreapta, Tomac a trebuit să se distanțeze de trecut. Drept urmare, Băsescu nu a mai fost inclus pe listele eligibile, lăsându-l fără imunitate sau platformă politică la Bruxelles.
Sub conducerea lui Tomac, PMP a încetat să mai existe ca forță politică de sine stătătoare, ratând constant pragul electoral pe cont propriu. Strategia sa a fost strict una de supraviețuire, negociind locuri eligibile pe listele altor partide în diverse configurații de dreapta.
Desemnarea sa actuală ca premier de către Nicușor Dan nu vine dintr-o forță politică reală pe care o reprezintă în spate, ci tocmai din acest statut de tehnocrat politic de conjunctură, un personaj comod, fără o armată de parlamentari proprii, ușor de controlat de către președinte și partidele mari din Legislativ.