De la începutul războiului în Iran, prețurile gazelor în Marea Britanie au crescut cu 93%, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani.
Marți, prețurile au atins temporar 151 pence pe therm (unitate de măsură folosită în Marea Britanie), un nivel nemaiîntâlnit din februarie 2023.
Piețele europene de gaze naturale au înregistrat creșteri puternice în ultimele 24 de ore, contractele de referință olandeze TTF urcând cu aproximativ 50%, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, al riscurilor tot mai mari privind tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz și al informațiilor privind oprirea producției la instalația de GNL Ras Laffan din Qatar, care au amplificat temerile legate de aprovizionarea globală.
Și prețul petrolului a crescut din nou după ce Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz.
Un baril de țiței Brent, prețul de referință, a ajuns la 80,43 dolari, cel mai ridicat nivel din ianuarie 2025.
România nu poate rămâne izolată de aceste evoluții, chiar dacă nu importă direct volume semnificative de gaze din Qatar sau petrol tranzitat prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit ProTV.
Prețurile la energie sunt stabilite pe baza cotațiilor internaționale de referință, precum Brent pentru petrol și TTF pentru gaze naturale în Europa.
Scumpirea energiei are un efect în lanț: transportul, agricultura, industria alimentară și sectorul manufacturier sunt direct dependente de prețul combustibililor și al gazelor. Astfel, chiar dacă șocul pornește din Orientul Mijlociu, impactul se transmite prin mecanismul cotațiilor globale și ajunge inevitabil și în România, sub forma presiunilor inflaționiste și a scumpirilor la raft.