Așa se prezenta premierul Ilie Bolojan atunci când voia să ne arate bărbăția sa de mândru orădean, când cu cuțitul la brâu, tăia în stânga și în dreapta. Bine făcea, numai că fără un plan de țară, poate ne va și spune unde au eșuat banii din taxele, impozitele, TVA-ul mărit și toate celelalte forme de pauperizare a nației.
Iată că acum, pus în fața faptului împlinit, Bolojan, are cu totul altă optică. Nu se lasă dus, i s-a încrâncenat mâna pe clanța Palatului Victoria. Deh, vremurile se schimbă. Să îl fi întors din gânduri blocada din strâmtoarea Ormuz? Căci modul de abordare al premierului este unul de lider planetar, un om providențial, pe care iată că românii nu îl prețuiesc la adevărata valoare. Excepție făcând cei 200-300 de indivizi, care au ieșit în Piața Victoriei, cu Ilie în suflet.
Contestat de mulți, chiar din propriul partid si mai ales de 80 % dintre români, acum și fără sprijinul PSD, principalul partid la ultimele alegeri, soarta lui Bolojan nu este una de dorit. Stilul său bolovănos, aerul de mare gânditor al nației, l-a făcut impopular în toate mediile. Până și relația cu președintele Nicușor Dan, începută cu flori și bezele, nu mai este ce a fost.
Odată plecat de la Guvern, mai devreme sau mai târziu, acesta va împărtăși soarta unui Ludovic Orban sau Florin Cîțu. Liberalii nu iartă un personaj care tinde să ducă procentele partidului la o singură cifră. În prezent, singurul său apropiat este primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, nimeni altul decât cel lansat pe orbită de mama sorosismului românesc, Monica Macovei.
Apetența către USR i s-a reproșat, și degeaba, în nenumărate rânduri.
Că nu e momentul pentru spargerea Coaliției, că țara este într-o situație grea, că este si o criza mondială, sunt povești de adormit doritorii de banane. Bulgaria a trecut la euro, face o politică internă și externă mult mai inteligentă și a avut în trei ani, opt rânduri de alegeri.
Nu te poți erija la infinit în stăpânul inelelor atâta timp cât vrei să guvernezi cu partidele de pe locul 3 și 4 la alegeri.
O coaliție PNL-USR-UDMR-Minoriăți întrunește 181 de voturi în Parlament, pentru o majoritate fiind nevoie de 223. Un ”mizilic” de 52 de voturi așteptate de la AUR, SOS, POT, care până ieri erau considerați alți ”șobolani” nefrecventabili.
Numai că vina pentru actuala situație nu îi aparține lui Bolojan. Îl înțelegem, orbit de luminile rampei și ale Bucureștiului, micul primar de provincie a nimerit pe un scaun moale din care își poate încrunta, cu mare spor, sprâncenele.
PSD este adevăratul vinovat pentru dezastrul din ce în ce mai previzibil în care a fost afundată România. Social-democrații au fost concomitent și la putere și în opoziție. Între liderul PSD, Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan a fost o prietenie consimțită. Ce s-a făcut bine (vorba vine) e făcut de PSD, ce e rău, Guvernul Bolojan.
Nici în ultimul ceas PSD nu rupe pisica. Grindeanu s-a perindat pe la Bruxelles să ia lumină, care nici acum nu a venit. Tocmai de aceea au venit cu găselnița retragerii sprijinului lui Bolojan. Cică dacă nu pleacă își retrag miniștrii. Un alt răgaz pentru Bolojon de a mai fi locatar în Victoriei, pentru alte 45 de zile. Acum, Grindeanu poate ține cont și de cum s-a baricadat, nu cu mulți ani în urmă, în clădirea Guvernului…
Îi anunț pe această cale pe social-democrați că între timp s-a inventat si moțiunea de cenzură. Dar câinele nu vrea să plece de la măcelarie.
Cert este că ei își fac sacoșele, noi facem foamea.