Marțea Albă este a treia zi de Paște și parte din Săptămâna Luminată. Termenul de „Săptămâna Luminată” vine atât din semnificația pascală a luminii Învierii lui Hristos, cât și din vechea tradiție a Botezului din noaptea de Paști, când cei nou botezați, numiți „luminați”, purtau haine albe în zilele următoare.
După zilele intense de sărbătoare, credincioșii își fac vizite, se reunesc în jurul mesei și respectă tradiții precum împărțirea de pască și colaci sau ciocnirea ouălor rămase. Ziua este, totodată, asociată cu gesturi de iertare și împăcare, menite să consolideze relațiile dintre oameni și să aducă echilibru și armonie sufletească.
Marțea Luminată, cunoscută în tradiția populară și ca Marțea Albă, este privită în multe zone, mai ales la sate, ca o zi de sărbătoare în care nu se muncește și nu se fac treburi casnice precum spălatul, călcatul sau curățenia.
Tot în această zi, femeile obișnuiau să dea de pomană pasca rămasă de la Paște și vin roșu, în amintirea celor trecuți la cele veșnice, vizită ritualică numită din bătrâni „Umblatul cu pasca”.
Potrivit obiceiului, în a treia zi de Paște se întorc și vizitele făcute în prima zi a sărbătorii, iar ouăle roșii pot fi ciocnite nu doar „cap cu cap”, ci și „dos cu dos” sau „coastă cu coastă”.
În credința populară, se spunea și că firimiturile rămase de la masa de Paște, dacă erau puse în pământ, puteau aduce rod și belșug în gospodărie.
Din punct de vedere liturgic, Marțea Luminată are și o însemnătate aparte, deoarece în această zi are loc uscarea și sfărâmarea Sfântului Agneț sfințit în Joia Mare, care este păstrat apoi în altar și folosit pe parcursul anului pentru împărtășirea bolnavilor sau a celor care nu pot ajunge la biserică.