Pentru al nouălea an consecutiv, Finlanda este „cea mai fericită țară din lume”. România urcă în clasament, semn că percepția asupra vieții începe să se schimbe.
Raportul publicat anual în jurul Zilei Internaționale a Fericirii clasifică țările în funcție de modul în care oamenii își evaluează propria viață. Nu este vorba doar despre bani, ci despre un amestec de factori: sprijin social, sănătate, libertate, generozitate și percepția corupției.
Finlanda este din nou cea mai fericită țară din lume. Alături de ea sunt și alte țări precum Danemarca, Islanda, Suedia și Norvegia.
Și totuși, chiar și acolo există probleme, dar nimeni nu vorbește despre ele. Când spunem fericire, ne gândim că totul este roz. Dar problemele sunt pretutindeni.
Și finlandezii au șomaj ridicat și beneficii sociale reduse. Cu toate acestea, oamenii continuă să se declare fericiți. Explicația vine dintr-o zonă mai puțin vizibilă: viața personală cântărește mai mult decât politica. Oamenii se concentrează pe lucrurile frumoase și trec mai ușor peste probleme.
România ocupă locul 34, în ușoară creștere față de anul trecut. Deci nici anul acesta nu este cea mai fericită țară și nici printre cele fruntașe.
Nu este în top, dar nici în zona critică. Este, mai degrabă, într-un punct de echilibru fragil.
Această poziționare spune o poveste: oamenii încep să își evalueze viața ceva mai pozitiv, dar există încă diferențe mari între așteptări și realitate.
În țări dezvoltate precum Statele Unite, Canada, Australia sau Noua Zeelandă, nivelul de fericire a scăzut semnificativ în rândul tinerilor sub 25 de ani, în special în cazul fetelor.
Explicația nu este simplă. Specialiștii vorbesc despre un efect complex: utilizarea intensă a rețelelor sociale este asociată cu un nivel mai scăzut de bunăstare, însă renunțarea completă la acestea poate însemna pierderea unor beneficii sociale.
La polul opus se află Afganistan, țara cu cel mai scăzut nivel de satisfacție față de viață. Contextul este unul dur: restricții severe, încălcări ale drepturilor omului și condiții dificile de trai, în special pentru femei.
Diferența dintre extremele clasamentului scoate în evidență un aspect clar: cât de mult contează stabilitatea, libertatea și siguranța în percepția asupra vieții.
Poate cea mai importantă concluzie a raportului nu este cine ocupă primul loc, ci faptul că fericirea nu poate fi redusă la cifre.
Finlanda nu este perfectă. România nu este printre primele. Și totuși, diferența reală pare să stea în lucruri mai greu de măsurat: liniștea, încrederea, relațiile și modul în care oamenii își trăiesc viața de zi cu zi.